Sunetul 5

Aceste ore care mă înalţă, aceste vise, viaţă fără viaţă
Mă domină, e oare un exces să poţi trăi? N-aş vrea să mă trezesc.
Un anotimp făr-de sfârşit, uluitor, în toate prea stupid,
Aud cazmalele cum latră, bulgări grei,
Pe cer trec turme albe, plâns de miei,
Sunt prizonier, ca Prometeu, sunt prizonier,
Mă sfâşie un vultur, clonţ de fier