Sunetul 112

Ești viața mea, o spune tata Will,
De nu l-aș crede, n-aș mai fi aici
Sunt ca stejaru-n care-un duh febril
Călătorește printre fibre, priculici
Stejarul pare mort în ramuri largi
Desfășurat cu tot disprețul morții sale
Tu poți să-i dai viață, fără magi
O șoaptă doar și, în ascuns, o sărutare
Își doarme somnu-n veșnicie tata Will,
Să-l mai citim, iubirea este-n inimă copil.

Boris Marian