Sunetul 100 (o sută)


Când tu lipsești, lumea dispare
Oriunde ai fi, pe țărm, departe –n zare
Pe alte continente, alte-oceane
Sunt pulbere rotindu-se sub soare
Sunt templul antic, veșnic doar coloane
Din care zeii au fugit, fără de taine
Mă vizitează doar turiștii, mă filmează
Doar tu lipsești, regina mea vitează
In transparente văluri, invizibil
Ți-e trupul, sufletul e nimbul
Pe care îl zăresc sub pleoapa-n lacrimi
In soarele strălucitor, zadarnic.

Boris Marian


Niciun comentariu: