Sunetul 108
Nu ți-am lăsat mai mult decât poeme
O amintire ce în nori se va preface
Pe Marte se vor pune , poate, antene
Se vor transmite versuri de departe
Dar cartea, undele de radio
Nu vor putea păstra ce-ai fost aievea
Şi părul ca și râsul în cascadă
Zeița mea mai îndrăgită decât Geea
Mi-ești soartă, mumă și mormânt
Cum să te mulțumești cu un cuvânt?
Boris Marian
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu